|
Mie 3 Oct 2007
Piaţa autohtonă de Enterprise Resource Planning este cu trei-patru ani în urma celei din Ungaria sau Cehia.Piaţa românească de soluţii Enterprise Resource Planning (ERP) şi de servicii aferente va atinge, în 2010, valoarea de 230 milioane de euro, ca urmare a unor creşteri medii anuale de peste 20%, se arată într-un studiu realizat de compania de consultanţă Pierre Audoin Consultants (PAC).
În ceea ce priveşte maturitatea pieţei ERP, ţări mai mici, precum Ungaria, Cehia sau Slovacia, sunt cu mult înaintea României. Conform raportului SITSI (Software and IT Services Industry), România este cu trei-patru ani în urma statelor menţionate mai sus. Pentru anul 2005, consultanţii PAC au evaluat piaţa românească de ERP la 87 milioane de euro, din care produsele soft şi serviciile aferente au avut ponderi aproximativ egale.
Această structură a pieţei arată încă o dată imaturitatea pieţei româneşti şi dificultatea cu care serviciile informatice sunt acceptate de numeroşi clienţi. Pentru 2010 este previzionat un volum al pieţei autohtone de peste 230 milioane de euro, asta ca urmare a unor creşteri medii de peste 20% pe an.
În România, o cerere adevărată pentru soluţii ERP s-a observat abia după anul 2000, când economia şi-a mai revenit, iar statul a început privatizarea unor fabrici importante.
În acelaşi timp, reorganizarea şi liberalizarea în sectoarele de utilităţi şi telecomunicaţii, dar şi un control mai bun al operaţiunilor financiare au avut un impact foarte puternic asupra mediului competiţional. Aşa că firmele au arătat un interes crescut pentru cunoaştere şi planificare, folosite mai bine în utilizarea mult mai bună a resurselor interne şi externe.
Erpiştii mici încearcă să-i răstoarne pe cei mari
Raportul licenţe/servicii este, în general, egal pentru proiectele de sub 500.000 de euro şi creşte pentru proiectele mari. La cele care includ soluţii locale şi cele vândute micilor companii deţinute de stat nu există practic nicio regulă. Asta pentru că lipseşte un model standard, furnizorii sunt foarte flexibili, iar noţiunea de “proiect cu preţ fix” este ceva obişnuit.
În ceea ce priveşte locaţia clienţilor, cea mai mare parte a contractelor se semnează, încă, în Bucureşti. Companiile locale de soft acoperă piaţa firmelor medii şi mici, oferind produse mai ieftine şi mai rapid de implementat, ceea ce le face mai atractive pentru segmentul mediu al pieţei, unde bugetele IT sunt relativ limitate. Marile proiecte din industrie şi utilităţi au condus la o concentrare ridicată a veniturilor din software şi servicii ERP în cele două sectoare.
Cele două reprezintă peste 60% din piaţă, cu volume de 23,7 milioane de euro pentru industrie şi 27,1 milioane pentru utilităţi. Alte două sectoare, comerţ şi servicii, au avut o creştere semnificativă, în 2005, cu aproape 40% faţă de anul precedent, urmând ca pondere industria şi utilităţile. După o creştere medie aşteptată de 22% în timpul perioadei prognozate, în 2010 afacerile medii vor genera aproximativ 35% din veniturile din produse software ERP.
Oameni de IT, cu pregătire de business
În România există o cerere puternică de personal, exact în zona în care stăm cel mai prost: oameni de IT cu bune cunoştinţe de business. România a fost mereu recunoscută pentru resursele ei tehnice în IT şi ingineri. Totuşi, din cauza condiţiilor improprii, oamenii de afaceri bine instruiţi, cu cel puţin trei ani de experienţă, sunt foarte puţini.
În ultimii ani, cei mai solicitaţi specialişti IT au fost, pe de o parte, cei cu cunoştinţe atât IT, cât şi de business, iar pe de altă parte, oamenii de vânzări, capabili să promoveze şi să vândă proiecte, care includeau o parte semnificativă de aplicaţii de afaceri. Datorită atractivităţii Bucureştiului în ceea ce priveşte salariile mari şi nivelul de trai mai bun, specialiştii estimează că în jur de 20% din absolvenţii din celelalte părţi ale ţării se vor muta în Capitală.
Piaţa serviciilor aferente se va dezvolta rapid, cu rate de creştere mai mari decât piaţa software. Această dinamică este datorată creşterii costului consultanţilor. În plus, un nou tip de servicii va deveni mai interesant şi mai solicitat, şi anume externalizarea de aplicaţii.
Consultanţi locali sau străini?
Din 2005, s-a dezvoltat un proces de instruire mai sistematic al consultanţilor, cu scopul de a micşora decalajul dintre resursele disponibile şi proiectele viitoare. Asta ca urmare a dezvoltării economiei şi creşterii preţurilor, dar şi creşterii nivelului de experienţă şi eficienţă. Aşa că este de aşteptat ca venitul mediu generat al unui consultant ERP să urce semnificativ, tendinţă ce va fi încetinită de condiţiile economice şi de preţuri.
Un factor determinant va fi reprezentat de creşterea importului de consultanţi foarte bine pregătiţi şi de manageri de proiect ce lipsesc, momentan, de pe piaţa locală. Studiul PAC asupra pieţei de consultanţă ERP arată o inconstanţă ridicată a consultanţilor români. Acesta este şi motivul pentru care programele educaţionale au debutat destul de târziu, şi numai pentru un număr redus de persoane.
Viitorul pieţei “business inteligence”
Cu siguranţă, piaţa românească de ERP se va dezvolta rapid în următorii ani, stimulată de factori importanţi. Segmentul mediu al pieţei va înregistra cea mai rapidă creştere, deşi grosul vânzărilor va rămâne dominat de proiectele din cadrul companiilor cu peste 250 de angajaţi. Investiţiile în IT vor înregistra, în 2007, o creştere medie de 23%, comparativ cu anul precedent, potrivit unui studiu realizat de asociaţia CIO Council.
Priorităţile tehnologice din acest an vor fi reprezentate de aplicaţiile “business inteligence”, ERP şi CRM (Customer Relationship Management). Anul trecut, 85% din firme îşi propuneau să crească mai rapid decât piaţa.
Ritmul accelerat de creştere al investiţiilor în IT este datorat, în mare măsură, dezvoltării extensive a firmelor , dar şi faptului că tot mai multe companii realizează importanţa sectorului IT. Piaţa de soft şi servicii ERP a reprezentat aproximativ 20% din totalul pieţei IT din România în 2005. Odată cu maturizarea întregii pieţe IT, ponderea ERP-ului va scădea uşor în următorii cinci ani, şi va lăsa loc soluţiilor complexe sau serviciilor de integrare şi chiar externalizării.
Analizând datele, se observă nivelul redus al pieţei româneşti, faptul că un serviciu este mai greu acceptat şi cumpărat decât un produs, deşi eficienţa şi buna funcţionare a softului sunt date de implementarea lui. În România, raportul între preţul licenţelor şi cel al serviciilor de implementare este egal, în timp ce pe pieţele dezvoltate este de unu la trei.
În afară de câteva companii internaţionale mari, care au deja creată o reţea puternică de parteneri, furnizorii locali oferă atât produsul, cât şi implementarea sa. Există şi companii locale care au o reţea de parteneri, dar cea mai mare parte a veniturilor provin din vânzări directe.
În viitor, existenţa unei reţele teritoriale de parteneri va reprezenta cheia dezvoltării acestor companii. Există o legătură strânsă între mărimea clienţilor şi furnizorilor de soft şi servicii ERP, de aceea companiile de soft şi integratorii mari domină la venituri şi cote de piaţă. Deşi segmentul mediu este bine reprezentat, aceşti furnizori au o bază numeroasă de clienţi.
Sectoarele industrial şi energetic au reprezentat şi primele zone unde s-a dezvoltat o piaţă de ERP, cu o cerere relativ mare şi numeroşi furnizori de astfel de aplicaţii, atât locali, cât şi internaţionali. În aceste două sectoare au fost şi cele mai mari implementări din România până în prezent, care au determinat şi schimbarea cotelor de piaţă pentru furnizorii de ERP.
Totuşi, şi ceilalţi furnizori internaţionali au profitat de o piaţă în expansiune, şi şi-au dezvoltat activitatea locală. Datorită specificului fiecărui sector economic, a apărut o polarizare a soluţiilor ERP folosite şi a furnizorilor aleşi.
Din punctul de vedere al importanţei sectoarelor în piaţa de ERP, utilităţile au avut cea mai mare pondere în 2005, fiind urmate de industrie, comerţ şi servicii, practic singurele sectoare unde putem vorbi de o piaţă ERP. Asta pentru că, în sectorul financiar, telecom, public sau transport, au fost numai câteva implementări, numărul celor interesaţi fiind foarte mic.
Furnizorii locali de produse soft ERP
Segmentul mediu şi mic al pieţei este acoperit în special de furnizorii locali de ERP, companii româneşti sau care au acţionari străini, precum Wizrom, TotalSoft, CriSoft, TransarT, BIT Software şi EBS. Din punctul de vedere al cotei de piaţă, cele şase companii au deţinut 16% din piaţa de soft în 2005, în timp ce ponderea lor a fost de doar 8%, ceea ce arată, încă o dată, dificultatea cu care sunt vândute şi acceptate serviciile, în special în zona IMM-urilor.
Modelul de stabilire a preţului pentru software şi servicii poate diferi destul de mult pe piaţa românească, pentru că unele companii includ în preţul licenţelor şi o parte din costul serviciilor de implementare. Din categoria furnizorilor locali face parte şi Siveco, care se adresează în special clienţilor mari, compania fiind singurul vendor local de soluţii integrate ERP care a reuşit semnarea unor contracte de mai multe milioane de euro pentru implementarea soluţiilor proprii.
Sursa: adevarul.ro
Vizualizări: 265
Adaugă Comentariu:
|
